Month: June 2015

Recenzie MARAT (Literaturapetocuri)

Recenzie aparuta pe site-ul Literatura pe tocuri. O recenzie coplesitoare, cu multe detalii, scrisa profesionist. Multumesc echipei Literatura pe tocuri!
Summary
Am citit această poveste sedusă de intensitatea trăirilor eroinei, cucerită de emoția ce făcea rândurile să ardă… Un roman sensibil, muzical ca o poezie și cursiv ca o apă – uneori limpede, de cele mai multe ori tulbure, dar niciodată lină în curgerea ei. Este o carte pe care nu doar am citit-o, ci am simțit-o și trăit-o alături de protagonista ei.
***** 5
 

 

Marat. Iubirea are spini de Nataşa Alina Culeamarat-iubirea-are-spini

Editura: ePublishers
Număr pagini: 247

Natașa Alina Culea s-a născut într-un oraș de la malul Dunării, în Tulcea, într-o familie mixtă de ucrainieni și polonezi. A plecat de acasă la 14 ani, și a locuit timp de 15 ani în București. După cum declara, ”Am fost o cititoare înrăită până când m-am decis să încep să scriu la rândul meu.” Primul ei roman, lansat anul trecut în noiembrie, a fost ”Natașa, bărbații și psihanalistul”, o carte despre impactul bărbaților din viața Natașei. Marat. Iubirea are spini, a doua carte a scriitoarei – lansată anul acesta – promite să redefinească conceptul de iubire și să răstoarne topurile cărților de dragoste ale literaturii românești și nu numai. ”Marat există, asta este ceea ce pot spune. În carte, el este un ideal către care tinde orice femeie, în realitate Marat este… un ideal către care tinde orice femeie.”
La Beijing, în anul 2000, cu cîteva zile înainte de Crăciun, într-un restaurant rusesc, Alina îl întâlnește pe Marat. Un singur dans, pe ritmuri de trandafiri sălbatici – și viața lor se schimbă pentru totdeauna. Din păcate, destinul i-a adus împreună într-un moment nepotrivit, iar Alina este pusă în fața unei decizii ce îi răvășește sufletul. Moralitate sau iubire? Ce faci, atunci când, indiferent ce decizie ai lua, viața ta nu va mai cunoaște liniștea?

Am citit această poveste sedusă de intensitatea trăirilor eroinei, cucerită de emoția ce făcea rândurile să ardă… Un roman sensibil, muzical ca o poezie și cursiv ca o apă – uneori limpede, de cele mai multe ori tulbure, dar niciodată lină în curgerea ei. Este o poveste pe care nu doar am citit-o, ci am simțit-o și trăit-o alături de protagonista ei.
Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva Alinei, o tînără frumoasă, delicată, interiorizată și timidă. Locuia împreună cu iubitul ei, Denis (”un tânăr practic și organizat, dedicat lucrurilor concrete”), aveau împreună un câine, și ducea o existență liniștită și fericită în ignoranța ei: nu-și descoperise marea iubire, dar nu știa acest lucru și, până aproape de finalul cărții, m-am întrebat dacă nu era de preferat să rămână așa…
Totul s-a schimbat odată cu o călătorie în China, unde Alina pleacă în locul lui Denis, în interes de afaceri, împreună cu o prietenă, Luana, pentru o săptămână. Era entuziasmată la acest gând, cu exuberanța celor douăzeci și doi de ani abia împliniți.
Nu este incredibil ca prima călătorie în afara țării să fie în China? Acel ținut îndepărtat cu dragoni înaripați, orezării întinse și clopoței de vânt, acel ținut la care am am visat adesea, copilă fiind, cu imaginație născând dorințe nomade. În mintea mea, China miroase a ceai de iasomie servit în cești de porțelan delicat, are culoarea drumului roșu al mătăsii”.

continuare…

 

Natasa Alina Culea - autoare carti

Recenzie “Natasa, barbatii si psihanalistul” (BookBlog)

Multumesc Ralucai Elgyar pentru aceasta recenzie!

Natașa, bărbații și psihanalistul… Călătoria iubirii către sine

Scris de • 18 June 2015 • in categoria

natasa-barbatii-si-psihanalistul_1_produs

Titlu: Natașa, bărbații și psihanalistul
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2014
Numar pagini: 216
ISBN: 978-606-716-149-6
Cumpara cartea

Natașa, bărbații și psihanalistul este o carte chick lit și ceva mai mult… este o poveste modernă, a zilelor noastre, în care relațiile devin din ce în ce mai complicate și, poate, mai neînțelese. Natașa e un fel de Carrie Bradshaw a Bucureștiului, cu prietenele aferente și bărbații care, invariabil, dezamăgesc sau sunt părăsiți.

Natașa tocmai a încheiat o relație de șase ani și pornește în căutarea iubirii adevărate, luând cititorii într-o călătorie care poate contura viața unei tinere din Bucureștiul zilelor noastre. O călătorie spre dragoste care trece prin descoperirea de sine și redefinirea valorilor și reperelor unei tinere femei.

Despărțirea de Luca este punctul de plecare al cărții: Nu am trântit uși, nu ne-am reproșat nimic, finalul a venit firesc, ca o consecință de mult timp intuită. Finalurile dramatice se pot metamorfoza în începuturi, pe când despărțirile liniștite sunt ireversibile.

Continuare…

http://www.bookblog.ro/recenzie/natasa-barbatii-si-psihanalistul-calatoria-iubirii-catre-sine/

Recicleaza!

cd5cda1c9f27ba85489b7501a04f70e66e45b866dd8472c60e16619a20c53fea

Planeta poate trai fara tine (as spune ca ar inflori chiar), tu nu poti trai fara ea!

Si tu poti face diferenta, contributia ta pentru planeta in care traiesti, conteaza! Incepe astazi, de oriunde. Daca nu iti pasa prea mult de ceea ce lasi in urma, gandeste-te la ceea ce lasi copiilor tai. In ce mediu vrei sa traiasca urmasii tai?

Imaginile de mai sus, vorbesc de la sine, si pentru ca degeaba arat imaginile acestea, fara solutii, uite ceea ce poti face si tu:

  • Mai putin gunoi menajer – alege sa cumperi produsele din piata, sau de la taranii din zona. Mai putine ambalaje, mai putine chimicale si un pret mai bun.
  • Foloseste o sacosa din bumbac in locul pungilor din supermarket.
  • In loc sa cumperi apa in sticle de plastic, poti cumpara recipiente foarte mari, pe care le poti depozita timp indelungat si poti gasi o sursa sigura de apa. Sau poti opta pt acel dispozitiv care purifica apa de la chiuveta. Poti achizitiona o sticla mai mica, care se poate spala si refolosi, pe care o poti lua cu tine in geanta.
  • Mai putina hartie – aceasta masura este urgenta in firmele mari, acolo unde se printeaza inutil.
  • Pe timpul noptii, scoate din priza calculatorul, televizorul, wireless-ul, etc.
  • Sticla se descompune intr-un million de ani! Recicleaza sticle, borcane, ornamente.
  • Scutecele pampers (inutil sa mai spun cat de multe scutece se folosesc) – exista déjà alternative confortabile care se pot refolosi. Nu uitati, scutecele se degradeaza intre 300 si 500 de ani! Varianta eco friendly in Romania aici 
  • Mananca mai putine proteine animale (carne, lactate, oua). In afara de partea etica a vegetarianismului/veganismului, pentru cateva kg de carne, animalul a consumat mult mai mult.  (“ CREȘTEREA ANIMALELOR A FĂCUT RAVAGII MEDIULUI. Defrișările masive, pentru ca în locul pădurilor să se creeze locuri de pășunat, au dezechilibrat eco-sistemul planetar, distrugand habitatul natural al animalelor sălbatice, diminuand cantitatea de oxigen și provocand încălzirea globală.” – sursa Olivia Steer).
  • Aici este un site in care arata in cat timp se descompun materialele. Si aici. Informeaza-te. Fragment:  Sticlele din plastic nu se biodegradeaza complet niciodata. Ele se descompun in granule care sunt mancate de diverse vietati ca pesti, pasari sau viermi si raman in stomacul loc pana cand acestea mor.
  • Exista firme care se ocupa cu reciclarea, iar unele dintre ele se deplaseaza chiar ele la tine. Aici si aici. Cauta pe internet firmele de reciclare din zona ta.
  • Cauta firmele de buy-back si vezi ce poti recicla. Buy-back este un sistem prin care primesti o parte din banii cu care ai achizitionat produsul. Aici este un articol din Libertatea, detaliat.
  • Reciclarea uleiului. Daca nu poti colecta uleiul si sa il trimiti cuiva de la tara, care poate face sapun din acesta, iata o alta idée de reciclare: http://www.uleiosul.com/category/reciclare-ulei/
  • Sacii menajeri – foloste saci menajeri care se descompun rapid, ecologici (inscriptionat pe ambalaj), sau pur si simplu, spala cosul de gunoi.
  • Cumpara o bicicleta si utilizeaza mai rar masina personala. Vei fi mai suplu, vei cheltui mai putini bani si vei fi eco-friendly.
  • Foloseste baterii reincarcabile.

Like acestor pagini de Facebook – aici sunt prezentate ideile si initiativele de reciclare:

Reciclare Creativa

Reciclare deseuri electrice

Daca aducem discutia la nivel global, pe o cu totul alta nota, stiti ca o noua bomba atomica poate distruge Pamantul cu totul? Nu uitati, cei care iau aceste decizii, cei care instiga la razboi, cei obsedati de control sunt tot oameni, oameni care nu au alta putere decat cea pe care le-o dam noi, in fiecare clipa in care alegem sa ignoram aceste informatii.

Uite cum lucreaza furnicile pentru a obtine IMPREUNA ceea ce vor, asa fac imposibilul. Impreuna este cuvantul care ne va salva, doar asa sistemul poate fi schimbat. Avem de invatat de la animale, nu-i asa? Ele stiu sa fie fericite, noi incercam sa cumparam fericirea din exterior si raspundem la reclame de genul: “Vrei sa ai cea mai noua masina? Vrei sa te invidieze ceilalti?”

ant-bridge_2302146k

 

 

 

Ganditi-va de doua ori inainte de a arunca orice! Planeta este casa noastra, noi alegem cum vom trai in ea!

Da, stiu, pe blogul unei scriitoare te astepti la proza sau la poezii. Dar inainte de toate trebuie sa traim ca sa putem face orice altceva. Haideti sa traim frumos, in armonie cu natura!

Interviu 09.06

INTERVIU CU SCRIITOAREA TULCEANCĂ NATAŞA ALINA CULEA:„TULCEA VA FI MEREU REPERUL MEU“

Nataşa Alina Culea, scriitoarea născută în Tulcea în 01.10.1980, a debutat pe piaţa cărţilor în România, Basarabia, dar şi în diaspora, publicând două romane la editura ePublishers. În ordinea apariţiei lor pe piaţă, acestea se numesc: „Nataşa, bărbaţii şi psihanalistul” (noiembrie 2014) şi „Marat. Iubirea are spini” (februarie 2015). Cărţile au fost lansate atât în România, cât şi în Basarabia, primite cu entuziasm de publicul larg.

continuare…

Regasire (versuri)

Atat de noapte,

Atat de singura,

Atat de goala…

Ce fuga nebuna! Agatata de spinii din drum,

Agatata de speranta cuiva care stie mai bine, mai mult.

In ultima clipa,

In luna fara noapte,

M-am oprit,

M-am uitat in mine

Si-am gasit o lume

Nesfarsita, lipsindu-i inceputul,

Incompleta si imperfecta,

Sfasiata fara mine.

Sunt cine sunt.

Si nu este loc pentru cine nu sunt.

Am urlat si-am rupt bucati din mine.

Mi-am strans iubirea-n pumn

Si-am aruncat-o in stelele uimite.

Vortexul creat a indoit universuri;

Intr-o clipa fara timp, iubirea s-a intors la mine,

De unde n-a plecat niciodata.

Ne-am regasit, in luna fara noapte.

Eram lumina, eram iubire…

Si luminam iubirea.

natasa alina culea autoare

 

Natasa Alina Culea (autoare)

Carti scrise:

  • Natasa, barbatii si psihanalistul (roman)
  • Marat. Iubirea are spini (roman)
  • Lupii trecutului. Sofia (roman)

 

Nu-l mai vad pe Dumnzeu

Suferinta nu are sens.

Astazi motanelul meu abia mai respira, isi folosea tot corpul ca sa respire miscandu-se cu totul  in ritmul respiratiei. Am decis sa mergem sa facem bronhoscopia, pe care am lasat-o ca ultima alegere din cauza riscurilor ei. Muffy nu a vrut deloc sa il scot din casa, se agata cu gherutele de paturica lui preferata unde se refugia mereu. Disperata, am facut ceea ce credeam ca il mai poate salva. Nu mai puteam sa il vad cum se chinuie sa respire. De doua luni a facut injectii cu antibiotice, corticosteroizi, radiografii (sase), teste pentru imunitate (FIV, FELV), de patru ori i-au luat sange. Doua luni de calvar, pentru el si pentru mine. Dar nu conteaza ce simt eu, voiam ca el sa nu sufere. Inainte sa intre in clinica, s-a cuibarit in mainile mele ascunzandu-si nasucul, sa-l protejez.

Nu au trecut doua ore de cand a intrat la analize si la bronhoscopie, ca ne-au sunat sa ne spuna ca inima lui a cedat si ca incearca sa il resusciteze, dar ca ei nu cred ca exista sperante. Mi-am dat seama imediat ce i-au spus la telefon lui Stanislav, dupa paloarea lui si dupa vocea lui, asa cum nu i-am mai auzit-o niciodata.

Am intrat imediat in sala de reanimare, pe niste usi odioase, batante. Muffy era lungit pe masa de operatie, cu un tub in gura, cu limba scoasa afara si cu ochii avand pupila ingrozitor de marita, neagra. Avea multe clame pe el si un barbat il apasa cu forta pe torace. Am tipat la el sa il lase in pace, motanelul meu nu mai avea puls. Intr-un picior inca mai avea infipta branula. M-am aplecat pe trupusorul lui si i-am spus cat de mult il iubesc si ca am venit dupa el, ca sunt mereu langa el. Mirosea a substanta dezinfectanta, substanta ce o sa-mi ramana mereu intiparita in minte. Inima nu i se auzea si mi-au spus ca a murit, ca nu are puls. Lacrimile mele curgeau udandu-i blanita moale.

Am auzit ca prin ceata doctorul care incerca sa se disculpe, cum vorbea despre cat de grava era starea lui si ce a gasit in plamanii motanelului meu. Ce mai conteaza explicatiile? Il vor aduce inapoi pe Muffy?

Am ajuns prea tarziu, nu stiu daca ultima lui amintire a fost cu mine deasupra lui, mangaindu-l si vorbindu-i, sau inconjurati de doctorii indiferenti care il pregateau pentru operatie. I-am desfacut clamele prinse de blanita lui alba si am continuat sa-i vorbesc, sa-i spun cat de rau imi pare ca nu am stiut sa fac mai bine de atat. Imi tineam buzele lipite de blanita lui, sperand sa-i mai simt inima batand. Frumoasa lui inimioara inocenta.

Am refuzat sa ii faca autopsia si i-am luat corpul moale cu burtica umflata, din mainile lor.

Nu stiu cum am ajuns acasa. Acum stau in canapéa si ma uit cum sta intr-o cutie, intepenit, cu lucrusoarele lui in jur. Bila cu care obisnuia sa se joace, bluzita lui pentru zilele geroase. Sta pe paturica lui preferata si pare ca doarme. Doar limbuta ii atarna afara neobisnuit, vinetie… si mirosul ala dezgustator de dezinfectant, desi l-am sters de mai multe ori cu prosopelul lui umed.

Casoleta a ramas plina cu mancare, dar el nu o va mai atinge vreodata. Ii spun mereu sa ma ierte ca l-am dus astazi la clinica veterinara, ca l-am torturat atata cu injectii si teste, ca nu l-am scos afara mai des, ca astazi nu am fost langa el continuu.

Oriunde ma uit mi se pare ca il vad, cu mutrita lui frumoasa, cautand sa faca o nazbatie. Dar n-a facut niciodata o nazbatie, e doar un sufletel nevinovat care a dat doar iubire, un sufletel care nici cand il duceam la injectii nu ne invinuia cu nimic. Ne privea cu aceeasi ochi senini si credea iar in noi. Simteam responsabilitatea de plumb a unui suflet cu care nu poti sa vorbesti, nu poate sa iti spuna cum se simte si ce poti face pentru el.

Poate sa imi spuna cineva: de ce a trebuit sa sufere motanelul meu iubit? De ce sufera un sufletel nevinovat? Ce sens au toate astea?

Nu pot sa ma duc in balcon sa fumez o tigara, intr-un ghiveci este iarba din care musca atunci cand se simtea rau si nu putea respire. Ma astept sa-l vad, mi se pare ca ii aud respiratia. Dar doar mi se pare, el sta nemiscat in cutie, iar mie mi-a mai murit o parte din suflet. Ii cer iertare ca nu am stiut sa-l protejez, dar cine ma mai asculta?

Timpul s-a oprit in prezenta mortii, pentru ca nu mai am nimic de asteptat, nu mai am ce sa astept. Liniste. Voi inmormanta odata cu el toate clipele pe care credeam ca le vom avea impreuna. Am doar trecutul si un prezent in care mi-e cumplit de dor.

IMG_4694DSC_0131IMG_5150

Oamenii sunt buni!

Nu cred in natura diabolica a omului.

De ce? Pentru ca am motive. Pentru ca dupa ce mananc ciocolata imi vin idei, m-am reapucat de scris. Dar nu orice fel de ciocolata, doar aceea neagra, cu aroma de cafea, fara zahar. Atunci iti vin ideile 🙂

Eu cred ca omul s-a nascut sa faca bine. Omul s-a nascut sa caute iubirea (truism poate, dar nu mai putin real), sa dea si sa primeasca afectiune, sa mangaie un animal, sa protejeze natura, sa evolueze.

Ocazional, da, oamenii fac rau. Hai sa vedem de ce:

Primul motiv este frica. Frica este implantata in mintea noastra de mici, sustinuta de mass-media si intarita de convingeri. Asa actioneaza frica, paralizeaza orice initiativa de a iesi din ea. Oamenii sunt profund nefericiti, tematori, nu diabolici.

Omul este invidios, nu pentru ca doreste raul celuilalt, ci pentru ca binele celuilalt ii aminteste de esecul pe care el il resimte. Cei care simt invidie, va rog sa nu va mai autoflagelati, asta nu va face un om rau, nu doriti raul altuia, vreti doar si voi ceva ce vedeti la altcineva. Nu este nimic ingrozitor in asta, este normal sa aveti dorinte. Nu pierdeti timp pretios cu detaliile vietii unei persoane care are succes. Folositi-va resursele pentru propriul dvs. succes, faceti ceva zilnic pentru asta. Pas cu pas. Nu trebuie sa stiti totul acum, fiecare pas inainte o sa vi-l indice pe urmatorul.

Omul sustine o industrie cruda, aceea in care animalele sunt intemnitate, exploatate si ucise. In mod normal, un procent foarte mic din populatie ar omori un animal, majoritatea pusi in fata acestui fapt ar prefera o salata, o placinta delicioasa, o mancare de cartofi, o ciorba de legume… Dar puiul vine ambalat frumos in supermarket, cu o eticheta cu un pui gras si fericit care ciuguleste graunte in iarba. Toate acestea pentru a nu se face legatura cu realitatea. Cei din industria alimentara stiu ca daca imaginile ar fi reale, numarul de vegetarieni/vegani ar exploda peste noapte; desigur, ei nu vor sa isi piarda clientii. Oamenii sunt manipulati cu buna stiinta.

Omul produce deseuri, foarte multe, sufocant de multe. S-au facut multe demersuri si in ultimul timp, oamenii se reintorc catre natura, dupa ce au incercat in lipsa acesteia sa traiasca si nu au reusit. S-au reorientat catre fermele cu produse bio, se militeaza pentru reducerea gunoiului menajer. Iubesc astfel de initiative. Ganditi-va de doua ori inainte sa aruncati orice punga de plastic.

Omul fura atunci cand ii este teama ca nu va avea suficient. Intotdeauna. Ajungem iar la teama, nu? Da, pentru ca oamenilor le este teama de boli, de saracie, de indiferenta, de esec, de lipsa iubirii, de moarte. Oamenilor le este teama sa traiasca. Va dati seama in ce teroare traieste cel care are foarte multi bani si ii este continuu teama ca nu sunt de ajuns? Sau cel care fura pentru ca nu reuseste sa supravietuiasca? Va amintiti de Jean Valjean din “Mizerabilii”?

Omul minte atunci cand ii este teama ca daca ar spune adevarul, nu va fi acceptat de ceilalti. Tot teama.

Oamenii care au bani sunt rai. Gresit, oamenii fac bine sau rau indiferent de cat de multi bani au. Cu bani poti construi azile de batrani, poti face donatii, poti ajuta alti oameni. Banii nu sunt ochiul dracului si nici al ingerului. Sunt o unealta pe care o poti folosi pentru a face bine sau rau.

Pentru scriitori! Fiind autoarea a doua carti, am intrat si eu in aceasta lume. Vorbeam mai devreme cu o autoare (care sunt convinsa ca scrie minunat) si reflectam la situatia autorilor/scriitorilor din Romania. Se pizmuiesc unii pe altii, se acuza de plagiat, se feresc unul de celalalt. De ce? Pentru ca nu realizeaza beneficiile colaborarii. Oameni buni, cititorii nu citesc o singura cartea toata viata, a voastra! Va rog sa va coalizati si sa reamintiti oamenilor placerea de a citi o carte buna. Impartasiti idei, sustineti toti autorii si va veti autosustine. Nu asociati succesul cu scandalul (idée foarte sustinuta in media). Va dau un exemplu, Mircea Cartarescu, un om modest care nu se implica in scandaluri. Nu puteti spune ca nu are succes, nu? Daca nu aveti succes deloc intr-un domeniu, poate fi din cauza tacticii abordate, gresite. Schimbati tactica, sau schimbati domeniul; cine stie ce alt talent neexploatat aveti? Invatati sa dati drumul incrancenarii.

Oamenii sunt buni, aceasta este credinta mea de neclinitit. Sunteti frumosi si toti meritati sa fiti iubiti. Uneori, intru si eu in valtoarea prejudecatilor, in menghina rautatii, apoi trag aer in piept si-mi amintesc cine sunt.

Pentru a afla noile postari, va puteti abona (subscribe) la acest blog.

 

Natasa Alina Culea (Autoare)Natasa Alina Culea - autor

Carti scrise:

  • Marat
  • Natasa, barbatii si psihanalistul
  • Lupii trecutului. Sofia
  • Nopti la Monaco

 

Romania are scriitoare – Topul Dianei

Scriitoare din Romania sau literatura romana contemporana, prin ochii Dianei.

Iti multumesc, Diana! Sunt incantata sa fac parte din lista scriitoarelor tale preferate.

 

 

Illusion's Street

c0240b395daacd0cf49fa82f03c6a41dÎnainte de toate trebuie să vă fac o mărturisire: articolul ăsta nu e deloc unul obiectiv, în ciuda titlului pompos! Nu fac studii critice nici măcar pe GoodRead. Cum spunea și Andrei Ruse într-un articol pe Hyperliteratura“literatura nu-și are locul în rafturi sau în sertare, că ea nu este îngrădită în definiții și teorii, ci vie și în continuă mișcare […]”. Articolul ăsta e pur și simplu despre ele – prietenele mele scriitoare și despre altele pe care le admir…

Dar, să-ncepem cu începutul! Spre surprinderea unora în ziua de azi chiar se scrie și se publică și bun, și prost – e o chestiune de gust și de bani (o să zică unii). Deși bărbații sunt mai lăudați, femeile scriu cu suflet – că au resurse – și-o fac bine. În ziua de azi cu tot stresul, toate grijile și îndatoririle – ele tot mai scriu…

View original post 618 more words