Rusalca,
văduva lacului
___________________________
…Un geamăt din adâncuri
În lacul adormit,
Netulburat de nuferi sau de miriapode.
Rusalca s-a trezit.
Se târâie jilav pe mal.
Geme,
Tremură,
Se-ncolăcește,
Se zârcolește sub genele lunii,
Cu-al ei argint în păr.
Iar lujerii,
Lujerii îi dezmiardă fluierul piciorului,
Carnea blestemată de amfibie,
Dorința păgână,
Visele profane
Și limba păcătoasă,
Iar rusalca,
Rusalca le cântă
Versuri ce dor,
De dor:
Despre o fecioară,
Niciodată femeie,
Niciodată iubită,
Niciodată sărutată pe coapsă.
Plânge rusalca.
Dar lacrimile ei – nade,
Și gura – mătrăgună,
Iar sânii,
Sânii ei
– și văpaie, și vortex, și veșnicie.
Rusalca
Despletește nori,
Strânge suflete și flori,
Îngână un cântec
Să-și stingă râvna din pântec,
Dorința ei nebună,
Iubirea ei, furtună.
_________________________________
Natașa Alina Culea (autoare)
Aah! Ce combinatie excitanta de strafulgerare erotica si fiori horror se obtin cu aceasta sirena de apa dulce, prea putin folosita ca simbol poetic. Geni(t)ala versificare! ❤
LikeLiked by 1 person
O să mă acuzi acum de pasiuni slave; poate că nu sunt exploatate simbolistic în literatura română, dar sunt versuri foarte frumoase despre rusalce scrise de Lermontov. Cineva care s-a născut la cumpănă de ape nu are cum să nu fie inspirat de credințele locale ❤
LikeLike
“Rusalca” reflecta atât de limpede lumea contemporana,limitata la aparentele perceptiilor celor cinci simturi primare,carnale,moarte,relative,efemere,nemetamorfozate,lipsite de valorile absolute atemporale,de evolutia renasterii din apa si Spirit spre noile dimensiuni ale perceptiei elevate,prezentate de Dumnezeu prin Cuvântul întrupat în Fiul omului înaltat dincolo de dimensiunea pamântului desertificat,inert,lipsit de viata,pe care mortii-vii alearga ca niste umbre în cautarea timpului pierdut…
O duminica frumoasa .
LikeLiked by 1 person
Morții-vii – excelent 🙂
LikeLike
Sunt o majoritate zdrobitoare ! 🙂 🙂
LikeLike