Mă întreb, cine este Blanche? (Printesa Albastra) Lea Leroy

De curând am reîntâlnit-o; pentru Blanche Visele nu dorm niciodată. Adevărul este că nici eu nu am prea dormit, odată ce povestea m-a prins. Trebuia să aflu ce se întâmplă. Pe de o parte, nu voiam să mai înaintez în poveste, întrucât însemna că voi ajunge la ultima pagină. Apoi sunt pe cont propriu, nu pe mâna autoarei. Ori, ea a fost cea care a făcut posibilă instalarea unei veritabile transe de citire. Există așa ceva? Cu siguranță că da, pentru mine asta a fost. Un salt în spatele personajelor, alături de ele la fiecare vorbă și pas. Un drum de descoperire – sau mai curând de rafinare și excelare – pentru Lea, personajul care ne acompaniază de la bun început. Un drum de descoperire și revelații și pentru personaje puternic conturate și șanse bune pentru aha-uri pentru fiecare cititor.

„- De ce îmi este atât de greu să fiu fericită? Am senzația că toți cei din jurul meu au găsit secretul unei vieți fericite, dar nimeni nu vrea să mi-l spună și mie.

– Ah! Dar ei se prefac foarte bine! exclamă Blanche. Nu sunt mai fericiți decât tine, ei doar arată mai fericiți decât tine. Înțelegi? Îi interesează mai mult decât tine cum par ei în ochii altora, vor să pară invincibili. Cam asta este singura diferență. Ție nu îți este frică de vulnerabilitatea ta, tu o vezi ca pe ceea ce este, iar acceptarea ei este cea mai mare dovadă de forță sufletească. Nu ai căzut în extrema cealaltă, nu te lamentezi oricum și nu aștepți compătimirea.”

Să te prindă în ele, să te facă părtaș, să fii acolo, personaj invizibil – acesta este talentul care îi face pe scriitori extraordinari. Mie așa îmi place, să mă invite în poveste și să trăiesc, să învăț, să sufăr și să ma bucur laolaltă cu cei din poveste. Să regret că îi las în urmă, că la final ne vedem fiecare de drumul său.

Două cărți bune de citit iarna, afundați într-o pătură pufoasă și cu picioarele pe sobă, aruncând din când în când ochii pe geam la fugii grei de nea care cad. Sau la cerul senin, după caz.

  • Drumul Alb – Elvira-Sînziana Ciufecu, editura Total Publishing, 2009, o găsiți aici.
  • Visele nu dorm niciodată – Natașa Alina Culea, editura Librex Publishing, 2017, o găsiți aici.

Continuarea articolului pe site-ul Printesa Albastra